Discussion 02

Publié le par D.DllGnl

 

FORUM / FORU

à l' ora di u castagnu

 

Chjachjeri - bavardages - bandeau en-tête -c

 

Sujet de la discussion 02

Chjachjeri - sujet discussion 02

Libre choix de la langue utilisée

bilinguisme -b

Publié dans - FORUM

Pour être informé des derniers articles, inscrivez vous :
Commenter cet article
D
<br /> <br /> Cumpà - u 29/04/2010<br /> <br /> <br /> Salute à tutti i dui ; sò cuntentu di vede chì ancu quandu sò assentu, l'appuntamentu viaghja quantunque <br /> I to missaghji, o Umè, sò sempre cusì longhi, ma mai troppu longu, chì hè sempre un piacè di leghjetti.<br /> Nisun bisognu di scusa, chì sì ghjà scusatu.<br /> <br /> Face un pezzu ch'ùn aghju più piantatu orifiamme indocu, è chì, dapoi sempre, u mio mezzu preferitu per pruvà à fà viaghjà e cose hè a scrittura. Certe, ùn basta micca sempre, è u ricunoscu<br /> vulinteru, ma ùn aghju mai dettu ch'ùn faciu ch'è què (à u cuntrariu).<br /> <br /> <br /> a me risposta<br /> <br /> <br /> Ghjustu dui paroddi pà dìvvi à prestu nant'à i nosci bloghi. Ùn saraghju assenti tantu longu tempu ma sariu assai felici si, duranti a mio assenza, vo puderiati fà viaghja questu qui foru. N'u<br /> l'avvena u bonu saria chi ognunu rispundi à u missaghju di l'antru nant'à u blogu soiu, vo nant'à "l' appuintamentu" è eiu nant'à questu qui foru. Si vuleti bè, stu modu faria viaghjài duifori<br /> insemi à prò di ognunu<br /> <br /> <br /> Saluta è à dopu<br /> <br /> <br /> <br />
Répondre
D
<br /> <br />  <br /> <br /> <br />   <br /> <br /> <br /> ' Umè - u 26/04/2010- Contact<br /> <br /> <br />    Saluta à  l 'amichi, <br /> <br /> <br />    Iè, a so, ùn socu manc' appena un bonu cumpagnu in una discussioni, a fà dui passi insemi in a campagna corsa... sò statu zittu troppu longu tempu è duveti aspettami un pocu quandu<br /> cudda un suppuleddu u chjassu. Forsi pinseti chi ùn sò interessatu pà cio chi diti ò aveti scrittu...innò, eti indè l' ingannu è mi hà fattu piaci di leghjavvi è vi ni ringraziu ma, sò vechju<br /> eiu, sò un "has been" com' è vi l' aghju dittu è à mé abbisugna tempu pà raggiunghjevvi chi, sigura, vocu cùn affoddu pà marchjà in a machja di l'infurmatica è pà esprimimmi in a lingua corsa<br /> postu chi ùn sò micca andatu amparalla in a scola è fubbi vulsutu ch' o l' amparessi da me stessu... è di pù, mi sò missu in capu di apri anch' eiu stu bizarru foru di meiu nant'à u me blogu...<br /> allora, pinseti... Avali capiscu parpena un pocu megliu a marchja di u vosciu foru ma sò sempri stralabbiatu è dunque vi faraghju una risposta cullettiva, calcosa cum' è una lettara aperta. <br /> <br /> <br />    Onori à i donni (i Dami).<br /> <br /> <br />    Principiaraghju cùn tè Coco...chi nomi Madamicedda (o Madama ùn a so ma, vistu u to avataru, certamenti micca una Minana), allora, postu chi tù sè a "fiddola" di u nosciu<br /> Palatinu-Cumpà, ti chjamaraghju a noscia "Cumara" senza u sensu peghjurativu datu à 'ssa parodda da u francesi. Pà piaci, dammi u tù è riserva u "voi" pà i supposti corsi o i stranieri. Ti<br /> ringraziu pà l' aiutu prupostu. Mi faci piaci di veda chi cio chi aghju scrittu currespundi à cio chi pinsa è scrivi  "babbitu". Ghjè a prova chi perdurani sempri Corsi di un' antra razza<br /> chè quedda chi si servi di a Corsica è di  a cursitudina dà sultantu  fà figura, parè, à u soli di a sucietà attuali,  più abbrunzati chi li antri (hè à a moda, i neri vuleni parè<br /> più bianchi è i bianchi più neri..!) è chi, diffatti, sò sbiancati da l' influenza cuntinentali.. chi ni pensai ?<br /> <br /> <br />  P.S. Si ùn capisci tutt' à fattu cio ch'o vogliu dì faci nunda è ùn cerchi micca (sémplici principiu di cautezza pà ùn avè a pena in capu...). Usu di ghjucà à petriceddi cù i paroddi (chi<br /> gattiva avvezzu !). <br /> <br /> <br />     O Cumpa, tocca à tè.<br /> <br /> <br />     Ti ringraziu pà i to missaghji o Palatinu, cavalieru errranti, eredi di a seguita di Carolus Magnus o di Sampieru Corsu l' intrensigenti. Ùn aghju micca lettu tutta a to gesta<br /> ma, da cio chi aghju intesu dì, simi pròssimi l'unu di l'antru. Si ùn hè troppu indiscretu, induva ai cullucatu u to campamentu...? Aghju vistu parechji orifiammi sventulà da bocca in là, versu u<br /> centru di l' imperu, sariani i toi ? Eiu sò, pà disgrazia, rinchjusu à a confina à mez' à u paesi du Neustria è di a Austrasia è ùn mi cunveni micca...a noscia tarra Corsa hè tanta luntana ! Ma,<br /> da stu soffiu veranile (quinci dicimi "branu"), sò à i ghjorni di turrà in Campu è ci staraghju calchi tempu dà pidda nutizii di Baninna di Vicu. Li purtaraghju un beddu mazzulu di fiori<br /> salvatichi colti in la machja. Sò più prufumati. Spergu chi puderaghju ni ripurtà uni pochi dà piantalli in u ghjardinu di cumpari ' Umè...Mi hà dittu chi li piaceria di vedavvi in casa soia pà<br /> ragiunà di l' affari di u paesi ...(ùn sò eiu cà u so povaru missaghjeru è micca unu di i "missi dominici" di l' imperatori.).Ogni volta aghju tanti è tanti cosi à traspurtà di un locu à l'<br /> antru. In sti tempi di scarsezza ci voli chi tuttu lu mondu possi campà è oghji chi hè oghji duvemi fà cum' è San Martinu chi taddò u so manteddu pà ni dà una mità à u corciu bisignosu. T'<br /> arricordi, di i tempi, a tradizioni era di pianta un San Martinu à a cima di a racolta.<br /> <br /> <br />     O amicu Palatinu, tutti i me respetti è lodi à tè pà a nobiltà di i to provi à u serviziu di a noscia causa. <br /> <br /> <br />  <br /> <br /> <br />     Mi, mi, eccu l' indipendentistu...<br /> <br /> <br />     Saluta amicu, ùn ai micca piddu u freddu in a machja..?<br /> <br /> <br />     Ci ai fattu un beddu è bonu rapportu di a to inchjesta cuncirnendu a Storia di a Corsica è di cio chi puderia spiega a so dicrepitezza presenti. Hè bè bè strintu, cuncisu,<br /> cundensatu è aggalabatu. Ci vidimi qui i to talenti di dettetivu.<br /> <br /> <br />     Saremi à l' ora di u bilanciu ? That' s the question ... Si, si "to be or not to be"..?<br /> <br /> <br />      - Sarè ò ùn sarè più a Corsica ?<br /> <br /> <br />      - Innò, hè ùn hè più a Corsica ?<br /> <br /> <br />      - Manc' appena, a Corsica perdura, hè un dipartimentu di a Francia.<br /> <br /> <br />      - Ma a Corsica ùn voli micca essa un dipartimentu di a Francia...<br /> <br /> <br />      - Nimu li hà dumandu u so avisu.<br /> <br /> <br />      - Tuttu cio chi vuliani i Corsi era di caccia i ghjenuvesi fora..<br /> <br /> <br />      - E vuleni caccia i francesi fora.<br /> <br /> <br />      - Ma ùn sò più corsi.<br /> <br /> <br />      - I Corsi sò guasi tutti sfrancisati, cuntinentalizati...<br /> <br /> <br />      - Manc' appena, ci sò ribeddi, risistenti, machjachjoli, omi d' onori...<br /> <br /> <br />      - è di bombi... chi ribumbani trà u paesi, da una banda à l' antra...<br /> <br /> <br />      - Corcia Corsica, in i mani di la mafia...<br /> <br /> <br />      - di la puliticaccia...<br /> <br /> <br />      - Sarè prestu più cà un ricordu,<br /> <br /> <br />      - una Memoria,<br /> <br /> <br />      - a Corsica di l' anzianji,<br /> <br /> <br />      - di i morti chi ughjulani dà ripa inghjò.<br /> <br /> <br />      - Micca micca, tù scurdi a noscia ghjuventù...<br /> <br /> <br />      - Auh...dà baddà in a discoteca ò rivindicà in carrughju sò boni ma dà purtassi cum' è Corsi ùn li vecu chè        scarsamenti.<br /> <br /> <br />      - Ùn ani più bisognu di nunda chi aveni tuttu cio chi dumandani.<br /> <br /> <br />      - Senza movessi di u so suffà.<br /> <br /> <br />      - Micca micca...ùn punini micca truvassi un travagliu,<br /> <br /> <br />      - un impiegu, è sempri menu un mistieru fermu,<br /> <br /> <br />      - Sicura, ma i so genitori li darani sempri a bizzicata à quarant' anni !<br /> <br /> <br />      - E certi ùn si ni purtarani micca più mali.<br /> <br /> <br />      - Ch' eddi piddini una vanga cum' è a faciani i so missiavi.<br /> <br /> <br />      - Chi voli dì "purtassi cum' è Corsi" ?<br /> <br /> <br />      - Iè, that' s a question. Ùn a so essattamenti è tuttu cio chi possu dì eiu hè ch' eddu implica di essa diffarenti di i francesi, di i taliani, di i cuntinentali com' è<br /> erani i nosci Babbi ,<br /> <br /> <br />      - omi di travagliu, omi di u sforzu, di a pena, di a puvartà,<br /> <br /> <br />      - omi d' onori, di rispettu di l' antri è di sè stessu.. <br /> <br /> <br />      A mè, u bilanciu hè queddu di una maggiori caristia di investimentu parsunali (in tutti i sensi) di sforzi pà pruduci, pà otteni da sè stessu cio chi abbisungna à l' omu<br /> pà campà dignamenti senza sempri chere l' aiutu di li antri. Pà contu meiu l' omu Corsu ùn sarè mai indipendenti di u mondu sanu ma devi circà di ritruvà a rispunsabilità di i so atti, a<br /> rispunsabilità di cio ch' eddu divinta, a rispunsabilità di sè<br /> <br /> <br /> <br />
Répondre
D
<br /> <br />  <br /> <br /> <br />  <br /> <br /> <br /> <br /> <br /> <br /> <br /> <br /> <br />   u Palatinu - u 21/04/2010<br /> <br /> <br /> Scusa per u "voi". Hè solu per mè un abitutina di chjamà di voi.<br /> Sò d'accunsentu per dì ch'ùn hè micca una fatalità, ma solu chì a to analisa hè dinù, à pocu pressu, a meia (ci vurria ch'o ritruvessi vechji testi di mè), è chì, s'ell'ùn hè micca una fatalità,<br /> mi sentu, certe volte, un pocu lazzu, un pocu scurragitu, à ùn sapè cosa fà. <br /> <br /> <br />  <br /> <br /> <br /> <br /> <br /> <br /> <br /> <br /> <br />     Francesco - u 16/04/2010 -  <br /> <br /> <br /> O Sgiò Umé, aghju lettu a vostra riflessione amara supra a Corsica ughjinca è devu dì chì, cume strangeru ma chì ama da veru a Corsica, cundividu l'analisi ma... ci hé un ma: u relativu<br /> isulamentu di u "Core" di a vossa terra hà permessu di cunservà a lingua, e tradizzione a cultura corsa pé ùn parlà di a natura cume ùn hè arrivatu sù e coste. Tuttu qué pò esse l'urighjne di a<br /> Rinascenza culturale di tutta a Corsica postu ch'o pensu chì pé progredì hé necessariu fideghjassi "dentru" nanzu chì fori...Saluti è amicizia<br /> <br /> <br />     <br /> <br /> <br /> <br /> <br /> <br />   Orsu Dumenicu Solechjari - u 16/04/2010- <br /> <br /> <br /> In u 1000, quandu u conte Arrigo Bel Messeire si ne morì, una voce mistiriosa ribumbò in tutta a Corsica : "Hè morto il conte Arrigo Bel Messeire è Corsica sarà di male in peghju" (d'altre<br /> versione dicenu chì a voce stridò piuttostu "Corsica, non avrai mai bene" ; ma u senzu hè u stessu)<br /> Persunnaghju mezu miticu, mezu storicu (cume u rè Arthur in Ingliterra), Arrigo Bel Messeire, un Cinarchese, avia riesciutu, secondu a leghjende, à unificà Corsi. Vulia ancu fà regnà a<br /> ghjustizia. Fù tombu da un cucinu soiu.<br /> <br /> È dapoi tandu, a Corsica indurò moltu invazione. A Republica di Ghjenuva, sopra tuttu, fù a più pessima è quella chì firmò u tempu u più longu.<br /> A lotta trà Ghjenuva è i signori corsi durò fin'à a fine di u medievu. Dopu, l'amministrazione passò à l'Uffiziu San Ghjorghju, chì perseguitò a malasorte di a Corsica.<br /> Trà rivolte e ripressione, eccu cio ch'ella fù a storia di a Corsica, di i Corsi.<br /> In u dicenovesimu, passata l'epica napuleuniana è i so sfragelli, a Corsica fù piazzata sott'à guvernu militare (ancu Michel Rocard si ne scuserà !), è u sottu sviluppu fù quasi<br /> instituziunalisatu (legge "speziale", distruzzione quasi sistematica d'ogni iniziativa,...)<br /> U vintesimu seculu fù un pocu sfarente. Puru a Corsica fù sfragellata da a Prima Guerra Mundiale chì tumbò 20.000 ghjovanni corsi, è tante pussibilità per l'economia isulana di ricresce.<br /> A Seconda Guerra Mundiale fù un pocu menu assassina (in Corsica), ma perseguitò l'infama opera di a Prima, è peghju, feci passà l'autonomisti di tandu per solu sbiri di Mussolini !<br /> <br /> Tandu a Corsica era ruvinata.<br /> A maghjor'parte di a so ghjuventù era partutu in altrò à circà furtuna, ch'ella sia in Francia, in America, o in cio chì si chjamava tandu e culunie (era nanzu a sculunisazione), e u clanisimu,<br /> currispundanza attuale di l'antichi signori di u medievu, avia quasgi rimpiazzatu i sforzi per fà u novu.<br /> <br /> Tandu iè chì e cose si so un pocu megliurate in certi settori. Certe, avemu avutu l'Università, avemu avutu un picculu pezzu d'autonomia, a lingua corsa è quasgi ricunisciuta.<br /> <br /> Ma d'un altru latu, e cose anu perseguitatu d'andà di male in peghju. A scunfitta di a mente corsa s'hè perseguitata, i paesi anu cuntinuatu di viotàssi, a cultura di cascà in u scordu, è a<br /> lingua, ben'chè insegnata à a scola, hè divintata di menu in menu parlata...<br /> <br /> Oghje, seriamu à l'ora di u bilancciu, ma ùn sò sicuru ch'ellu fussi pusitivu.<br /> <br /> <br /> <br /> <br /> <br />         <br /> <br /> <br /> <br /> <br /> <br /> cocolitoferidea    <br /> <br /> <br /> U prublemu hè chì, almenu hè u mio parè, simu tutti d'accunsentu incù u to discorsu, o Umè.<br /> Certe, sì pò sempre aghjustà qualcosa è cumplettà a riflezzione, ma seria statu più interessante s'ellu ci era statu un "cuntrariante" à ùn esse d'accunsentu.<br /> <br /> Per u restu, è per ripiglià a riflezzione, vera chì ogni volta ch'è viaghju in a machja, aghju sempre stu gattivu parè d'un locu abbandunatu, cume tutte ste vechje case di petre, chì sò state<br /> dilasciate da qualchi prupietariu ingratu, o simpliciamente troppu povaru per firmà quì, è obligatu d'andà a circà una più bona sorte in altrò.<br /> Mi ramentu chì à un epica, tutti l'orti in a machja, (bon... hè vera ch'ùn ci sò micca tant'orti in a machja... ma ci ne era quantunque), tutti i castagni, nucioli, è altri arburi simile, eranu<br /> sempre intratenuti, currati, è sopra tuttu tenuti cari da i paisani, per i quali era non solu una cumponente essenziale di st'esse corsu nant'à u quale ùn si facia micca tanti discorsi à<br /> quell'epica, ma chì era più prisente tandu ch'è oghje. Oghje, ghjust'à puntu, l'orti si ne sò morti, è l'arburi chì sò stati furtunati d'esse sempre vivi pienghjenu è singhjozzanu d'esse statu<br /> abandunati. I paesi si ne morenu, o sò dighjà morti, ch'ùn fermanu quasgi più nimu, è numarosi sò i Corsi chì si ne vanu in e cità o in u stranieru, per una vita ch'elli cunsideranu cume più<br /> faciule.<br /> <br /> <br /> <br />
Répondre
D
<br /> <br /> U palatinu Cumpà a scrittu nant'à u so bloggu<br /> <br /> <br /> Ùn vecu micca cosa aghjustà dopu à què.<br /> Disgraziamente, cunsidercu chì avete raghjone, chì aghju, anc'eiu, u stessu parè.<br /> E vechje case si viotanu, è ci sò sempre monda ghjente à parte, ch'ellu sia in altrò, o ancu in cità (e cità di Bastia, d'Aghjacciu, è u circondu ùn sò mai state cusì populate. Oghje, l'ideale,<br /> per certi, hè a custruzzione in béton, allora chì tante vechje case di paese si ne fallanu in ruvina).<br /> Trent'anni fà, Antoine Ciosi, è i fratelli Vincenti, dumandavanu "Chì fà" ?<br /> È disgraziamente, e cose ùn anu tantu mossu. U prublemu firma, è nimu ùn hà a risposta.<br /> <br /> <br /> <br /> <br /> <br /> A me risposta <br /> <br /> <br /> O amicu Cumpà, parchi tù mi dai di u "voi" ? Ùn sò manc'appena un sgio...chi voli bià...? <br /> <br /> <br /> Iè, hè un peccatu à veda in i nosci paesi muntagnoli tutti 'ssi casi andendu in ruvina è, spessu, sò eddi a vargugna di sti Corsi "ex-îlés", cum'è li aghju chjamati, chi ùn vidini in a Corsica cà<br /> una residenza sicundaria di chi ùn si primurani cà una volta l' annu, o, ancu di peghju, chi li ani cumplitamenti abbandunati à a machja pà macanza di sapè sparti à mez' à eddi u lascitu<br /> eridiratu da i so Babbi. Qui, t' hà boni spaddi a "Tradizzioni" di l'indivisu..." Hè à tutti, dunque hè à nimu... dunque hè u meiu..." è " ... si ùn hè u meiu mi ni imbuzaru, ùn sò micca<br /> cuncirnatu, ùn mi riguarda micca...( è facciu cum' è Pilatu.).è chi dì di i tombi persi pà la machja è inghjulati da i vacchi è i porchi...?...sò u passatu...ùn hè micca a me colpa...<br /> <br /> <br /> Chi fà ? Iè, chi fà ? A me, ùn possu dà "a" risposta ma pensu chi tuttu cambiamentu à 'ssa decripitezza, stu diccinulimi attuali di a Corsica abbisugna anzituttu l' affirmazioni da i Corsi di una<br /> vera identità corsa, di una "cursitudina" effettiva, di fatti.  Sò tanti numerosi quiddi chi si dicini Corsi è ùn sò più cà l' ombra di se stessi, ùn sò più cà micheloni, cà furesteri... è i<br /> Corsi degni di stu nomi ani raghjoni di vedalli quant' è intrusi, allora ùn hè che affirmendussi à palesu, altr'e tantu in carrughju che in casa soia, differenti, cunformi à cio chi fubbini i so<br /> Babbi, insulari, mediterrànei, cù i so particularismi, i so specificiti è mettendu  in risaltu a so cultura , "pratichendu" a so identità  piuttostu  che di sempri rivendicàlla à a<br /> francesi, è anzituttu ci voli ch' edda cessi a Corsica di laccàssi  "cuntinentalizà", assurbi è surpà da u mondu di u "chacun pour soi" vulendu sumiglià i maneri di essa da mari in là, chi<br /> edda ritruvarà  a so persunalità è una vera autonomia. I muvri ùn campani nant' à l' alpi francesi è ùn sò camoschi !<br /> <br /> <br /> Innò, ùn hè micca una fatalità. L' avvena hè in i mani di i Corsi chi vuleni chi a Corsica firmi a Corsica è micca di quiddi chi  cherianani  è aspettani sempri aiutu. U vulè l' avemi,<br /> ma u puteri dipendi micca micca di a noscia forza ma di i nosci sforzi à essa sempri noi stessi.<br /> <br /> <br /> Saluta è à prestu.                            'Umè<br /> <br /> <br /> <br />
Répondre
D
<br /> <br />   Libre choix de la langue utilisée<br /> <br /> <br /> <br /> <br /> <br />  <br /> <br /> <br /> <br />
Répondre